- exprésie
- s. f. (sil. -si-e), art. exprésia (sil. -si-a), g.-d. art. exprésiei; pl. exprésii, art. exprésiile (sil. -si-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
exprésie
Look at other dictionaries:
expresie — EXPRÉSIE, expresii, s.f. 1. Exprimare. ♦ Construcţie concisă care exprimă, de obicei în mod figurat, o idee. ♦ Cuvânt. 2. fig. Manifestare, redare a ideilor, a sentimentelor etc. prin cuvinte, mimică etc. ♦ Înfăţişare care reflectă starea… … Dicționar Român
formulă — FORMÚLĂ, formule, s.f. 1. Enunţ precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei anumite operaţii; expresie precisă, generala şi invariabilă a unei idei, a unei relaţii, a unei legi etc. (care se poate aplica mai multor cazuri particulare). ♢… … Dicționar Român
eufemism — EUFEMÍSM, eufemisme, s.n. Cuvânt sau expresie care, în vorbire sau în scris, înlocuieşte un cuvânt sau o expresie neplăcută, jignitoare, necuviincioasă sau obscenă, respectând paralelismul de sens. [pr.: e u ] – Din fr. euphémisme. Trimis de… … Dicționar Român
raţionaliza — RAŢIONALIZÁ, raţionalizez, vb. I. tranz. 1. A organiza o activitate după norme şi principii raţionale (3). 2. A supune anumite produse (de primă necesitate) unui consum dirijat, conform unor norme stabilite dinainte. 3. A transforma o expresie… … Dicționar Român
tautologie — TAUTOLOGÍE, tautologii, s.f. 1. Greşeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiaşi idei, formulată cu alte cuvinte; cerc vicios, pleonasm. 2. Fenomen sintactic care constă în repetarea unor cuvinte cu acelaşi sens, dar cu funcţiuni… … Dicționar Român
clişeu — CLIŞÉU, clişee, s.n. 1. Imagine fotografică negativă (pe peliculă de film sau pe sticlă) obţinută în camera obscură şi după care se face reproducerea fotografică; p. ext. placă sau film fotografic impresionat, developat şi fixat. 2. (tipogr.)… … Dicționar Român
coeficient — COEFICIÉNT, coeficienţi, s.m. 1. Element constant într o expresie matematică, care multiplică o mărime variabilă. 2. Mărime care indică sau caracterizează o anumită proprietate a unui corp sau a unei substanţe şi care este constantă pentru acel… … Dicționar Român
formă — FÓRMĂ, forme, s.f. 1. (fil.: În corelaţie cu conţinut) Categorie care desemnează structura internă şi externă a unui conţinut, modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces. ♢ Forme ale conştiinţei sociale = forme… … Dicționar Român
sinonim — SINONÍM, Ă, sinonimi, e, adj., s.n. 1. adj. (Despre cuvinte, expresii, afixe etc.) Care are (aproape) acelaşi înţeles cu alt cuvânt, cu altă expresie, cu alt afix etc. ♦ p. gener. Asemănător, identic, similar; corespunzător. 2. s.n. Cuvânt,… … Dicționar Român
ambiguitate — AMBIGUITÁTE, (2) ambiguităţi, s.f. (livr.) 1. Lipsă de precizie, de claritate. 2. (concr.) Expresie, afirmaţie lipsită de precizie, echivocă; amfibolie. [pr.: gu i ] – Din fr. ambiguïté, lat. ambiguitas, atis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… … Dicționar Român
